Oct
26
Cum v-am promis revin cu partea a doua a vizitei in Valencia, unde am avut ocazia sa petrec o zi minunata la unul din punctele de atractie ale Orasului Stiintei si anume Oceanografic. Un acvariu urias si nu numai, dupa cum veti vedea pe parcursul acestui fotoreportaj care incearca sa redea, pe cat posibil, frumusetea locului.
Complexul Orasul Stiintei si al Artelor din Valencia
Luam autobuzul de la gara si dupa circa 20 de minute ajugem in fata complexului expozitional dominat de silueta podului in forma de lira, proiectat de arhitectul Santiago Calatrava, o emblema de design al acestuia; acest pod fiind doar unul dintre multele proiectate de el in toata lumea.
Intrare in Orasul Stiintei si al Artei
Inainte sa intram la Oceanografic ne hotaram sa aruncam o privire si la celelate cladiri ale complexului si sa ne bucuram de frumusetea lor.
Muzeul Stiintei - Printul Felipe
Trecem prin curtea interioara a complexului si in fata noastra apare silueta cladirii Muzeului Stiintei, un sanctuar dedicat iubitorilor stiintei.
Silueta podului din cadrul complexului Stiintei si Artelor
Fara sa vrei privirea iti este atrasa din nou de silueta gratioasa a podului….
Detalii ale cladirii Muzeului Stiintei
…si detaliile impresionate ale Muzelui Stiintei.
Cladirea principala a Ocenograficului
Ajungem si la Oceanografic si ne pregatim sa descoperim miraculoasa lume acvatica cu cele peste 45.000 de exemplare din 500 de specii diferite pe care le gazduieste acest centru de distractie, dar si de cercetare.
Peste tropical
Coboram in zona acvariilor si suntem intampinati de minunatii pesti tropicali, plini de culoare.
Paradis acvatic
Ramanem cu gura cascata in fata minunatiilor oceanului si a reproducerii perfecte a detaliilor de pe fundul oceanului.
Grup de pesti tropicali
Mii de vietati marine defileaza prin fata ochilor tai la doar cativa centimetri distanta, iar uriasele acvarii te fac sa te simti in mijlocul oceanului.
Paradisul oceanului albastru
Zona de relaxare
Intregul complex cuprinde zone de relaxare, unde poti sta si admira in liniste frumusetea lumii oceanului.
Banc de pesti
Peste tot bancuri de pesti roiesc in jurul nostru. Ne apropiem cu pasi repezi, datorita curiozitatii, de lumea adancului.
Lumea adancurilor
Lumina este reglata corespunzator adancimii apei din natura, iar pestii zburda liberi in imensitatea acvariilor.
Coridor de plexiglass
Trecem prin primul coridor de plexiglass unde pestii inoata pe deasupra ta in voie si ai senzatia ca te afli in mijlocul apelor oceanului planetar.
Dansul meduzelor
Descoperim un acvariu plin de meduze, care par ca danseaza in lumina diafana.
Meduze
Dupa aceasta prima explorare a lumii adancurilor iesim la suprafata sa luam o gustare ca sa ne refacem fortele pentru a vizita restul complexului.
Rata salbatica
Si daca tot am iesit la aer, vizitam zona “umeda”, un habitat care pe langa pesti cuprinde si cateva specii de pasari.
Egreta
Si aceasta zona, desi nu foarte mare, este impresionanta prin speciile de pasari si prin senzatia de a fi in mijlocul animalelor.
Lopatar roz
Impresionati de “zona umeda” continuam calatoria fantastica de la Oceanografic si mergem sa descoperim lumea rechinilor.
Rechin taur
In mijlocul rechinilor
Rechin fierastrau
Zborul rechinilor
Lumea rechinilor
Dupa lumea “infricosatoare” a rechinilor mergem sa descoperim inteligenta delfinilor la spectacolul oferit de aceste minunate mamifere.
Echilibru
Perfect coordonati de antrenorii lor, echipele de delfini de la Oceanografic ofera spectatorilor un spectacol magnific.
Dans pe apa
Salt mortal
Coordonare
Cantecul delfinilor
Salutul spectatorilor
Echipa delfinilor
Spectacolul delfinilor a fost unul impresionant pentru spectatorii de toate varstele, doar acest spectacol te face sa iti doresti sa mai revii la Oceanografic. Dupa terminarea spectacolului mergem sa vizitam si restul locurilor la care inca nu am ajuns.
Foca
Ajungem la simpaticele dar galagioasele foci, care erau la ora de masa si care cu greu s-au saturat.
Mai vreau!
Doar o foca patata aflata in alta parte se relaxa linistita in lumina blanda si calda a soarelui valencian.
Relaxare
In final, descoperim si ultimele zone cu pasari ale Oceanograficului, unde o eleganta lebada cu gat negru plutea pe lacul special amenajat pentru ea.
Lebada cu gat negru
Iesim de la Oceanografic, dar fiindca nu ne saturasem inca de impresionatul complex al Muzelui Stiintei si Artei, iar soarele lumina splendind mai dam o raita prin curtea sa.
Muzeul Stiintei
Hemisferic
Podul suspendat
L'Umbracle
L'Umbracle (detaliu)
Asa s-a incheiat o minunata zi la Valencia si parasim cu parere de rau Orasul Stiintei si al Artelor deoarece nu am reusit sa vizitam si restul obiectivelor. Dar asta ramane pe alta data fiindca sa vezi cu adevarat toate obiectivele iti trebuie o zi intreaga pentru fiecare. Sper ca v-a placut plimbarea la Oceanografic si va astept in zilele urmatoare cu detalii despre vizita la BioParc.
Oct
25
Sambata a aparut in “Adevarul de Seara” – Bucuresti un articol despre mine in legatura cu fotografiile de stock.
http://www.cipriandumitrescu.com/wp-content/uploads/2010/10/Ciprian-Dumitrescu-Adevarul.jpg
Oct
20
Cum la noi toamna si-a intrat brusc in drepturi si este destul de mohorata, m-am gandit sa va inseninez un pic ziua cu soarele Spaniei. De pe 5 pana pe 15 octombrie am fost in vizita la niste amici din Spania care stau in Gandia, la aproximativ 70 de km de Valencia. Astfel ca prim punct pe lista de vizite a fost bineinteles Valencia. Nu am mai fost pana acum in Spania si eram foarte curios sa vad cu ochii mei ce este acolo, nu doar din povesti.
Am ajuns cu Wizzair pe aeroportul din Valencia in toiul noptii, de unde prietenul meu, Marius a avut placerea sa ne ia cu masina. Astfel am vazut prima data infrastructura rutiera impecabila a Spaniei. Am ajuns rapid in Gandia (50 min.) asa ca am avut timp de somn si a doua zi am luat trenul spre Valencia. Si aici o surpriza placuta. Trenurile spre Valencia circulau la un interval de jumatate de ora. Superb! Luam biletul dus-intors (7,1 euro/pers.) si ne imbarcam spre Valencia. Timpul zboara repede, circa 1 ora de mers, cu opriri destul de dese in toate orasele de pe drum si ajung la Valencia.
Peronul garii Valencia - Nord
Trenul opreste pe peronul acoperit al garii. Cand pui piciorul in gara ramai cu o impresie minunata, gara pastrandu-si aerul vechi, dar totul este impecabil renovat si ultima tehnologie nu lipseste. Spre iesire sunt casele de bilete care par desprinse din timpuri imemoriale.
Case de bilete in gara Valencia - Nord
Dupa ce ne-am delectat cu arhitectura interioara a edificiului garii pasim afara sa vedem ce ne ofera si exteriorul. Si aici totul arata minunat.
Gara Valencia-Nord
Situata chiar in centrul Valenciei, de la gara este foarte usor sa pornesti sa vizitezi orasul. Se poate face la pas, cu bicicleta, autobuzele sau metroul. Dar fiindca este chiar in apropierea centrului vechi cel mai placut mod este sa pornesti la pas sa descoperi orasul. Chiar in apropierea garii este Plaza de Toros, vechea arena pentru coride, dar care acum era in renovare.
Arhitectura valenciana
Pornim la pas pe Marques de Sotelo si ne bucuram de frumusetea cladirilor.
Cladiri in Plaza Redona
Chiar de la primii pasi raman surprins de numarul destul de mic de masini (Valencia are aproximativ 1,5 milioane de locuitori) fata de numarul de locuitori si turisti. Infrastructura orasului pare facuta pentru pietoni. Treceri de pietoni unde soferii opresc disciplinat, benzi speciale pentru autobuze si taxi, statii de biciclete de inchiriat la tot pasul.
Bisericuta de caramida rosie
Pe stradutele centrale la tot pasul esti intampinat de bisericute mici si cochete sau de unele mari si impresionante. Ne lasam purtati de drum si ajungem la Mercado Central.
Mercado Central - Valencia
O cladire impresionanta alcatuitata dintr-o succesiune de cupole de sticla, construita in anul 1928. Aceste cupole adapostesc pe cei 8000 de mp o bogatie de mancaruri de toate felurile, de la fructe de mare, la legume, fructe exotice si traditionala sunca de porc. Plecam de aici cu gura apa si ne strecuram in continuare pe stradutele Valenciei.
Staduta si piateta in Valencia
Ajungem in Plaza de la Virgen, locul de adunare in timpul marii petreceri anuale de Las Fallas, care tine o saptamana si papusi uriase sunt incediante.
Plaza de la Virgen
Dupa ce mai ratacim pe stradutele minunate ale Valenciei ajungem la marele parc al orasului, Parque Jardin del Turia. Este un parc amenajat pe vechea albie a raului ce strabatea orasul si cuprinde cam tot ce vrei pentru relaxare in aer liber, de la kilometrii de pista de alergare, la terenuri de tenis, fotbal sau baschet.
Parque Jardin del Turia - Valencia
Coboram si noi in parc sa ne tragesm sufletul si sa ne bucuram de racoarea copacilor. Printre ramurile copacilor se zareste cupola de un albastru intens al Muzeului Artelor Frumoase.
Muzeul artelor frumoase - Valencia (vedere din parcul Turia)
De altfel tot parcul este marginit de obiective importante ale orasului: Gradina Botanica, Palatul muzicii, Orasul stiintei si al artelor etc. Ne apropiem un pic mai mult sa ne bucuram de splendoarea arhitecturii Muzeului artelor frumoase.
Muzeul artelor frumoase - Valencia
Suntem cuprinsi de oboseala si hotaram sa ne intoarcem incet spre gara. In drumul de intoarcere schimbam putin traseul prin vechiul centru.
Capitania General - Valencia
Ajungem chiar in inima istorica a Valenciei unde razbiti de foame luam un pranz cu o paella valenciana delicioasa, intampinati de o picolita romanca (nu cred ca se putea altfel 
).
Catedrala din Valencia
Piata este marginita de Catedrala din Valencia, constructie in trei stiluri (roman, gotic si baroc) finantata de puternica familie Borgia. Detaliile de la una din intrari imi atrag atentia fiind intr-adevar impresionante.
Detalii ale Catedralei din Valencia
Ne continuam plimbarea si privirea imi este atrasa de interioul unei alte biserici din apropiere pe care o ratasem in drumul initial.
Interior al unei biserici din Valencia
Astfel incet, incet ne-am apropriat de punctul de plecare al acestei plimbari pe jos de o zi in Valencia.
Strada in Valencia
Ne-a placut ce am vazut si acum de-abia asteptam sa ne intoarcem sa vizitam Orasul Artelor si al Stiintei (mai exact Oceanograficul) si Bio Parc-ul. Va astept sa le descoperiti in episoadele urmatoare.
Oct
02
Ieri, 01 octombrie 2010, a avut loc vernisajul expozitiei de fotografie “Bucurestiul in alb si negru”. Aceasta va fi gazduita de Cafeneaua Verona, de la subsolul Librariei Carturesti pana pe data de 15 octombrie 2010. Cei care nu au ajuns la vernisaj pot asadar sa o viziteze.
Initiata de neobositul Andrei Birsan, presedintele Asociatiei “Bucurestiul meu drag”, si realizata de catre Dan Moruzan, curatorul expozitiei (www.danmoruzan.ro) a avut un vernisaj iesit din tipare. Adica nu a inceput direct la locatia de la cafeneaua Verona ci in statia de metrou Unirii 1.
Asadar la ora 18.30 o parte din expozanti ne-am intalnit pe peronul statiei de metrou Unirii 1 pentru a ridica fotografiile si a le prezenta bucurestenilor. O idee foarte buna mai ales ca multa lume poate nu are timp sau nu afla de expozitiile organizate in oras.
S-a facut impartirea fotografiilor si am pornit vernisajul itinerant al expozitiei.
Pentru a da ocazia trecatorilor sa arunce o privire pe fotografii ne-am oprit cateva minute pe peronul fiecarei statii din drumul nostru.
Foto: Andrei Vocurek
Si bineinteles, nu a lipsit fotografia de grup unde spectatorii ne-au bombardat cu lumina blitz-urilor.
Ajungem la Unirii doi unde stam si aici cateva minute.
In asteptarea metroului catre destinatia finala, Piata Romana.
Asa cred ca am avut si prima expozitie din oras intr-un tren de metrou. Ar fi o idee minunata daca s-ar putea face una de mai lunga durata in interiorul trenurilor. Cred ca ar fi mult mai placuta si interesanta calatoria cu metroul. Si ne-ar mai rupe de stresul cotidian.
Se ajunge si la Unversitate unde am poposit un pic in si in pasaj. Plecam spre Piata Romana.
La Piata Romana un grup de ciori parca saluta sosirea noastra cu nistre croncanituri puternice.
Ajungem si la destinatia finala a fotografiilor noastre: cafeaneaua Verona de la Libraria Carturesti.
Aici suntem intampinati de bucatele alese ale toamnei: nuci, mere, turta dulce si mai ales must si tuica (ca intaritor).
Dupa ce toate fotografiile s-au asezat cuminti la locurile lor am dat un tur pentru a vedea toata expozitia.
Cam acesta a fost fotoreportajul vernisajului dintr-o frumoasa si interesanta seara de toamna.
Ma bucur mult ca acest minunat eveniment a avut loc si sa speram ca vom avea parte de mai multe asemenea expozitii inedite. Galeria completa a expozitiei,pentru cei care nu sunt din Bucuresti, o puteti vedea aici: http://orasul.ro/expozitiifoto/view/bucurestiul-in-alb-si-negru.html
