Acesta a fost sesiune foto de pe meleagurile petrosene… revin in curand si cu imagini din tura foto. Multumesc si lui Catalin Enache si BIancai pentru asistenta. O zi frumoasa tuturor!!!

Locatie: La Bibiliotheque, Echipa: Ciprian Dumitrescu – fotograf, Claudia Livadaru – make-up, Ileana Szerzo – hair-style, Lina Matkovski & Natalia Gorceag, Mihai Nae – videograf.

Locuri disponibile: 10 din 15

Taxa participare: 200 lei

Cost cazare si masa: 400 lei (include cazare, 3 mese pe zi, transport local). Cazarea se va face la Pensiunea “La Razvan” – www.larazvan.ro, situata in masivul Parang cota 1725 la o distanta de 14 km de orasul Petrosani, la 100 m de sta?ia de telescaun sosire.

Programul turei:
- 27 aprilie, ora 13.00, intalnire in Petrosani, la pasarela garii CFR
- 29 aprilie, ora 16.00, plecare spre Bucuresti.

Fiind intr-o zona montana programul se va face in functie de situatia meteo din cele trei zile pe care le vom petrece impreuna si va cuprinde mai multe obiective:
- defileul Jiului
- Cheile Jietului
- Cheilei Taii
- Valea Rosia
- Pestera Bolii
- muntii Parang

Echipament: Pentru participarea in acest gen de ture foto, pe langa aparatul foto si trepied, este important sa aveti o imbracaminte potrivita pentru munte, geaca si pantaloni de fas, minim un polar, bocanci, bete trekking, deoarece conditiile meteo pot sa fie foarte schimbatoare chiar daca o sa fie sfarsitul primei luni de primavara.

Termen de plata: Pana in data de 1 aprilie 2012 se va achita taxa de participare pentru rezervarea locurilor, iar pana pe 15 aprilie se vor achita si costurile de cazare si masa in contul: RO31BTRL04701201P89900XX (RON) – Banca Transilvania pe numele Dumitrescu Ciprian-Florin cu mentiunea “Tura Foto”. Locurile se ocupa in ordinea achitarii taxei de participare.

Informatii suplimentare si inscrieri: Pentru mai multe informatii ma puteti contacta la telefonul 0764478000.

Fiind interesat mai mult sa vad ce pot in materie de lumina scazut si sensibilitate mare, pentru partea de evenimente, fotografiile realizate sunt intre 800 si 3200 ISO. Dar cum banuiam cele doua aparate de la Nikon se adreseaza clar celor care fac fotografie de studio si fotografie de peisaj unde nu este nevoie de o sensibilitate ridicate. Partea buna este ca se apropie destul de mult de Canon 5D Mark II ca si nivel de zgomot, beneficiaza de un autofocus mult mai bun si ofera o rezolutie mult mai mare.

Astfel dupa parerea mea, cei care fac fotografie de peisaj sau fotografie de studio vor fi foarte fericiti, mai ales de Nikon D800E, care nu are filtru AA, ceea ce duce la cresterea detalii foarte mult. Bineinteles, rezolutia mare vine si ea cu un cost, dimensiunea fisierelor foarte mare, la Nikon D800E raw-ul are aproximativ 70 MB si la Nikon D800 – aproximativ 40 MB.

Mai jos aveti cateva fotografii din cadrul testului:

NIKON D800E – ISO 800 – Click pe imagine pentru marire

NIKON D800E – ISO 1250 – Click pe imagine pentru marire

Acestea au fost imaginile, trebuie spus doar ca aparatele sunt modele pre-productie, doar pentru testare si nu de serie, dar cred ca v-au ajutat un pic sa va faceti o idee despre noile modele lansate de Nikon. Daca vreti sa le achizitionati puteti face precomanda (puteti folosi link-urile din articol) si beneficiati de o lentila Nikkor 50 mm F1.8 cadou.

P.S. Am editat acest post pentru ca se pare a cam deranjat pe anumita lume, desi am precizat ca acest model este pre lansare si pot sa apara modificari si imbunatatiri la cel de vanzare. Precizez ca am pus acest review pentru ca eram chiar eu interesat de achizitia acestui model care chiar m-a impresionat, desi ca nota finala ii acord 8 din 10. Lumina buna tuturor!

Chiar de la telescaun peisajul care te intampina e fantastic, asemenea celui din basmele copilariei. Iau telescaunul si pe masura ce urc descopar alte peisaje de poveste.

Pe langa peisaj, animalele padurii deseneaza detalii interesante in zapada proaspata si curata, cum numai la munte gasesti.

In vale, ca niste jucarii, se zaresc acoperisurile cabanelor din zona Rusu.

Telescaunul ajunge in zona Statiei Meteo care este neschimbata ca si in vremea copilariei. Ce frumos e sa descoperi lucruri si locuri care au ramas neschimbate de-a lungul anilor.

Dar cum timpul a trecut in apropiere se vede mandra silueta cu arhitectura moderna a unei noi cabane.

Ajung aproape de pilonul 17 al telescaunului, langa fosta Casuta din Povesti, care din pacate a disparut, mistuita de un “misterios” incendiu. De pe acel loc se vede varful Parangul Mic acoperit de o palarie alba de zapada.

Am ajuns la finalul cursei telescaunului si de acolo am urcat putin pe langa baza sportiva ANEFS pentru a ajunge pe partia B.

Partia B exista de ceva vreme in Parang, dar anul acesta a fost prelungita pana la capatul de pornire a telescaunului. Astfel are o lungime de 3,5 km cu diverse grade de dificultate.

Este o placere sa cobori pe ea printre brazi semeti, ce o protejeaza de soare. Cred ca aici zapada va rezista cu siguranta pana la sfarsitul lunii aprilie, mai ales daca va fi intretinuta in mod corespunzator.

Oricum anul acesta am avut o surpriza uriasa. Este prima data cand toate partiile din Parang sunt batute. Astfel schiorii beneficiaza de o experienta completa, pe traseul vechi fiind inca partii virgine pentru freestyle.

O cabana micuta de la capatul partiei este ingropata in zapada si ne ofera un peisaj de carte postala. Incet se lasa seara si soarele arunca o lumina calda peste zapada pufoasa.

A doua zi, datorita vremii nu prea favorabile schiului, am hotarat sa strabat Valea Jiului cu masina si sa ajung in alte locuri dragi, pe care nu le mai vazusem de multa vreme. Pentru inceput m-am indreptat spre Lunca Florii. Portile acestei zone, sunt strajuite la intrare de Cheile Taii, asemenea unor porti de cetate ce protejeaza un taram de vis. Si ca un punct de straja pe peretele stancos se zareste casuta alpinistilor.

Iar pe celalata culme a vaii un copac se inalta spre cer.

Pe dealuri copacii razleti deseneaza minunate tesaturi pe zapada.

Pe marginea drumului, prin zapada groasa, cateva mioare  ma privesc curioase.

Iar alaturi de ele un ciobanesc romanesc ma priveste atent, incercand parca sa vada care sunt intentiile mele.

Inchei plimbarea pe Cheile Taii si Lunca Florii si ma indrept spre Cheile Jietului pentru a descoperi alte locuri dragi si pline de peisaje de poveste.

O lume de vis, cu peisaje mirifice ma inconjoara si ma simt mic in fata maretiei naturii.

Albul imaculat al iernii te inconjoara si transforma totul intr-o lume de poveste, parca ireala.

O lume unde totul este inconjurat de liniste si timpul pare ca sta in loc. O lume departe de nebunia zilelor de azi, unde poti sta sa privesti la nesfarsit natura fara sa te plictisesti.

Zapada imaculata deseneaza forme si detalii de tot felul care te atrag la tot pasul.

Pe versanti micile cascade au inghetat si ele asteptand sosirea primaverii pentru a cobori spre vale.

In timp ce copacii de pe versanti se inalta spre lumina si spre un strop de raze de soare.

Aceasta a fost povestea iernii din locurile dragi mie, locurile copilariei, unde totul parca a ramas pe loc. O bucata de paradis unde natura e inca stapana si ne impresioneaza cu frumusetea ei. Va astept pe viitor sa vizitam impreuna aceste locuri!

Nametii domina inca stradutele din cartier, dar sa speram ca in cateva zile vor disparea incet, incet si nu ne va prinde primavara cu ei la geam. Totusi sa vedem si partea frumoasa. Parca acoperit cu o mantie de zapada orasul s-a mai inveselit un pic si arata foarte frumos.

Chiar si maidanezii cartierului se bucura de soare si motaie pe zapada la soare.

Acum cred ca doar proprietarii strandului din cartier numara zilele pana la zilele fierbinti ale verii.

Iar proprietarii de masini care au avut nenorocul sa ii prinda iarna cu masina parcata la strada asteapta cu nerabdare echipele primariei sa mute muntii de nameti ce le-au blocat masinile.

Ceilalti locuitori ai orasului incep sa prinda curaj si sa isi reia activitatea obisnuita si isi promoveaza afacerea cum pot mai bine…

… in timp ce traficul se desfasoara aproape normal, avand in vedere ca asfaltul a ajuns sa vada lumina soarelui.

Dar parasim un pic spectacolul orasului si ne uitam la spectacolul naturii, care a imbracat zilele trecute copacii cu o mantie de clestar care acum straluceste minunat in razele soarelui.

Si fiindca am admirat specatcolul naturii pasii ne poarta spre parcul din apropiere, unde zapada este inca neatinsa de piciorul oamenilor.

Aici totul parca este din povesti, doar jocurile pentru copii sunt putin triste fiindca stau singure si parasite in zapada…

Chiar si Mickey Mouse parca are un zambet fals…. dar cred ca doar e inghetat inca de la frig.

In schimb lacul ne ofera un spectacol magnific. Toata apa este inghetata bocna si este acoperita de zapada inghetata, care este sculptata asemeni dunelor de nisip din desert de vantul aprig din timpul viscolului.

Bnacutele parcului sunt inca acoperite de zapada….

… doar cativa curajosi si-au facut curaj sa iasa afara pentru a se bucura de spectacolul …

…. si bucuriile iernii.

Chioscurile din parc, care pe timp frumos sunt asaltate de lume acum stau cu obloanele trase…

… iar in departare CET-ul lucreaza la capacitate maxima pentru a aduce caldura in apartamentele din oras.

Un maidanez ma priveste curios in timp ce confratii sai dorm adanc la soare, infasurati in zapada ca intr-o plapuma.

Pasarile parcului incearca si ele sa se odihneasca unde pot….

… pentru ca le-a mai ramas doar un ochi de apa ce a rezistat gerului.

Un stol de pescarusi isi ia zborul deranjati de prezenta mea….

… iar cateva rate tantose pleaca la plimbare pe gheata lacului.

Isi mai fac aparitia si cateva mamici curajoase care si-au scos pustii la zapada.

Iar in timp ce ma indrept spre iesirea din parc….

… un catel galben patat ma conduce agale.

La iesirea din parc, cativa confrati ai patatului motaie la soare si adulmeca mirosul imbietor al covrigilor ce venea de la covrigaria din apropiere.

Pe strada, deja atmosfera incepe sa fie mai animata si omenii infrunta soarele cu dinti de afara, fiecare cum poate.

Pe stradute un cetatean curajos a inceput sa se lupte cu nametii…

Cam asa se prezinta Bucurestiul dupa zile intregi de viscol si ger. Astazi a fost o zi minunata, chiar daca putin geroasa, dar speram ca si la sfarsit de saptamana soarele ne va zambi si vom puteam iesi afara sa ne bucuram de zapada, daca nu avem ocazia sa ajungem la munte.

Un nene cu o vioara incearca si el sa faca un banut de Ziua Nationala.

Inca e liniste si nimic nu prevestea inghesuiala de mai tarziu. Chiar ziceam ca nu o sa prea vina lume.

Fanfara militara se desmorteste si se pregateste sa isi ocupe locurile.

La fel si detasamentul de garda.

Incet, incet se aduna lumea si fiecare incearca sa isi gaseasca un loc cat mai bun.

Fericiti cei mai mici care au gasit un loc perfect pe umerii tatilor.

Steguletele tricolore flutura in vant si coloreaza atmosfera.

Cativa micuti astepta rabdatori inceperea evenimentelor.

Si intr-un final incepe….

Defilarea steagurilor de lupta.

Vin trupele mecanizate…

Vedeta Politiei Romane…

Fetele de la Antitero….

Si Politia calare…

Corpul de garda incheie ceremoniile…

Cam asta a fost parada militara de la Bucuresti, un evenimnet frumos care a incantat lumea dar mai ales copilasii prezenti.

Va astept!

Dar iata ce lucrari superbe a facut Claudia intr-o zi minunata de vara:

Acesta a fost rodul unei zile lungi de munca, dar foarte frumoasa! Sper ca v-a placut si voua ce ati vazut! O vara frumoasa tuturor!

Publicul a fost incantat mai ales ca playlist-ul a fost unul de exceptie si a cuprins nu mai putin de 22 de piese, pe parcursul a peste doua ore:

01. Rapid Fire
02. Metal Gods
03. Heading Out To The Highway
04. Judas Rising
05. Starbreaker
06. Victim Of Changes
07. Never Satisfied
08. Diamonds & Rust (JOAN BAEZ cover)
09. Dawn Of Creation
10. Prophecy
11. Night Crawler
12. Turbo Lover
13. Beyond The Realms Of Death
14. The Sentinel
15. Blood Red Skies
16. The Green Manalishi (With the Two-Pronged Crown) (FLEETWOOD MAC cover)
17. Breaking The Law
18. Painkiller

Encore:
19. The Hellion (taped intro) / Electric Eye
20. Hell Bent For Leather
21. You’ve Got Another Thing Comin’

Encore 2:
22. Living After Midnight

La caderea cortinei toate lumea este in extaz, cu mic cu mare. Am vazut la concert un public a carui varsta cred ca era de la 5-6 ani la 60-70 de ani.

Toti insufletiti de spiritul rock-ului de calitate care nu are varsta.

Focurile de pe scena incalzesc tot mai mult atmosfera si concertul devine incendiar. Tot publicul formeaza un corp comun cu formatia.

Si la Breaking the law publicul canta singur intreaga piesa.

Rob Halford este neobosit si de-alungul intregului concert cred ca a schimbat cel putin 10 costume…

…. spre incantarea fanilor in delir.

Finalul a fost minunat cu 2 reveniri pe scena ale celor de la Judas Priest.

Si acest super eveniment s-a incheiat pe acordurile lui Living after midnight si in ovatiile celor prezenti.

Sper ca acest mic fotoreportaj ia adus pe cei ce nu au putut participa la acest eveniment in atmosfera de acolo si va astept comentariile si intrebarile! O zi frumoasa tuturor!